Paharul de sampanie- urare

Azi la cumpana dintre ani
Ciocnesc paharul de sampanie
Ca sa-mi fac campanie (publicitara)
Caci un an am incheiat, destul de bogat
Si am pus rod pentru cel ce vine
Ca mereu sa-mi mearga bine.
Beau paharul pan' la fund
Ca sa-mi implinesc un gand
Si in fapta sa-l transform
Sa fie intr-un bon ton.
Sparg paharul de pamant
Necazurile sa le fac mormant.
De necazuri sa nu-mi pese
Bucuriile sa-mi fie dese.

Anul Nou soseste!

Incet, incet anul 2010 devine amintire si uitandu-ne in urma facem bilantul. Suntem pe plus sau pe minus chiar nu conteaza si ceea ce este important este sa ramanem activi- fizic si intelectual -caci este singura scapare din aceasta lume agitata si competitiva. De fapt tocmai aceasta este magia sarbatorilor de iarna caci ne aduce aproape de cei dragi si singura competitie ramasa prezenta este cea legata de cumparaturi(mancare) pentru a avea un An Nou imbelsugat. Culmea este ca hrana se gaseste pe toate drumurile insa ramane principala prioritate caci nu-i asa principalul indemn al lui Dumnezeu dupa facerea lui Adam si Eva a spus ca "poti sa mananci orice vrei". Si ca dovada am intrebat elevii pe care-i am "ce s-ar intampla daca produsele alimentare ar fi gratis?" - si majoritatea in prima faza mi-au raspuns : "ar fi multi obezi".
Ca orice inceput de An Nou poate ca ar fi bine sa ne stabilim prioritatile ca intr-o trezie din betie si cu pasi domoli si siguri sa ne atingem obiectivele -spirituale- si apoi cele materiale.
LA MULTI ANI!!!!!!!!!!

Mos Craciun

Acum 21 de ani a aparut prima cosmetizare publicitara si anume transformarea lui Mos Gerila in Mos Craciun si putem spune  ca tot de atunci au inceput afacerile de tip marketing. Valentine's day, Halloween, Thanksgiving day sunt doar cateva noi oferte aparute dupa '90 fara a avea o semnificatie notabila in cultura romaneasca ci doar efectul globalizarii.
Spiritul Craciunului departe de a se pierde - cadouri, petreceri intre prieteni, familie- se scufunda intr-o laicitate pronuntata si sperantele, dorintele propuse pentru Noul An vor deveni in timpul anului incercari de incurajare sau justificari inoperante si lamentabile.
Ce ar fi daca Mos Craciun ne-ar aduce in dar o noua viata? Cati dintre noi am merge pe acelasi drum?
Poate ca cel  mai frumos dar ar fi sa ni se ierte amagirile si sperantele si sa credem mai mult in noi insine si astfel porniti la drum in viata sa nu ne mai impiedicam de orice oprelisti.

SARBATORI FERICITE!!!!!!!!

Locul 3

M-am bucurat si am lacrimat la reusita fetelor de la handbal desi cu o zi in urma m-au facut sa renunt sa mai ma uit pana la finanul meciului caci nu-i asa meciul cu Rusia a fost unul de odihna si deci ma asteptam sa vad altceva.
Sunt unele sporturi ce implica maxima luciditate in care atentia, vigilenta sunt la cote maxime numai ca noi romanii ne-am cam obisnuit cu automultumirea, lipsa de concentrare si obladuirea. Am luat cam ce-i mai rau de la popoarele care au migrat mai spre vest caci nu-i de mirare ca turcii nu aveau de ce sa ne faca pasalac. Imi amintesc si azi de Steaua cand a jucat finala din '86 multumita de ce a realizat si doar norocul(talentul) portarului (iarasi portarul) ne-a adus visul la realitate.
Avand in vedere baza materiala putem spune ca suntem o natiune talentata insa este nevoie de mai mult astfel incat sa nu mai dam ocazia frustrarilor si neimplinirilor si poate ca acest loc 3 european este semn ca sfarsitul crizei este aproape si ca urmeaza inceputul renasterii. HAI ROMANIA!!!!!!!!!

Argument sau critica

Suntem obisnuiti sa ne argumentam optiunile ceea ce ne indica ca deseori primim obiectii din partea altora, semn distinctiv al neacceptarii ideilor si declansarii mecanismelor de aparare care pot fi chiar violente. Exista si o situatie cand aceste neacceptari nu conteaza datorat nivelului de putere in care Eu dispune de putere si impune punctul de vedere catre ceilalti, ceilalti care au posibilitatea de a propune si de a critica, adica de a arata cu degetul. Din acest punct de vedere este lesne de inteles fondul emotional al problemei al faptului ca esti o unealta de manipulat si dornica sa treci baricada.
Intre cele doua isi desfasoara firesc as spune viata noastra perturbata doar de cate ori s-a ajuns la o intersectie de optiuni care ne vor marca destinul. Si deobieci suntem atenti la cei din jur caci noi ne stim valoarea!!! si nu mai avem nevoie de analiza faptelor noastre astfel ca orisice critica este un afront si trebuie imediat sanctionat printr-o corectie fizica, verbala sau de alta natura.
Daca Aristotel ar fi gandit altfel lucrurile, pe posibilitatea gasirii unei armonii intre EU - Celalalt posibilitatea stoparii conflictelor ar fi fost multipla astfel ca descarcarea energiilor dezorganizatoare acumulate sa conduca catre alte scopuri benefice si nu de distrugere. Poate ca asa este natura umana de i-a permis marelui filosof sa formuleze o strategie intelectuala la nivelul intregii Europe.

Legea lui Arhimede

Odata cu apropierea sfarsitului de an ne facem planuri pentru cel ce va sa vie in speranta ca vom fi sanatosi si cu putere de a infaptui lucruri marete. Acest lucru imi aminteste de invatatul grec Arhimede care se destainuia unui prieten astfel: "da-mi un punct de sprijin in univers si voi misca Pamantul din locul sau". Iata puterea adevaratilor creatori, acei oameni care au nelinisti interioare gata oricand sa incerce sa intrevada noi orizonturi de explorat. Pana si un moment de relaxare- a face baie- se transforma intr-un moment de gandire profunda cauzatoare de rezolvari de nelinisti. Iata ca daca vrem un moment din care sa ne scuturam din letargie sa pornim catre o schimbare poate ca venirea sarbatorilor reprezinta  un preambul in a ne misca catre tintele propuse pe care tot le-am amanat sa le rezolvam. Nu de alta dar se aduna prea multe si ne vor coplesi si nici macar o imbaiere arhimedica n-ar mai putea rezolva proiectele noastre ramase la stadiul de dorinte.

Daruri de sarbatori

Ne pregatim de sfarsit de an si adunati de prin lume ne strangem cu totii alaturi spre a ne bucura de sarbatorile iernii. E vremea in care oamenii isi intorc fata catre ei insisi si cauta sa fie mai buni, mai sensibili si mai darnici. Ce ar fi daca tot anul oamenii ar fi asa sa se sune mai des la telefon, sa se intalneasca fara un scop anume ci doar in ideea existentei de a se fi cunoscut. Cum vremurile sunt in schimbare este lesne de inteles ca oamenii sunt din ce in ce mai singulari abordand pragmatic problema existentei personale si anume multumindu-se cu efemerul. Fara sa stie omul cade prada comoditatii astfel ca pana si alegerea unui cadou a devenit o alegere fara perspectiva, semn ca important este sa faci cadou si nu in ce consta el raportat la nevoia beneficiarului.
Pana si anotimpul s-a adaptat noilor cerinte iarna nemaifiind darnica cu caderile de zapada si intrand si ea in era globalizarii, a uniformizarii. Si chiar daca pentru cei adulti, biologic vorbind, Mos Craciun nu exista de ce cauta sa-si pacaleasca pruncii prin povesti fantastice? Nu cumva este dorinta de a fi iarasi copii si amintirea acelor daruri care-i inveseleau si-i bucurau odata cu cadourile primite?

Starea de spirit

Sunt momente in care viata ni se pare seaca, fara valoare si cautam solutii care sa ne indrume catre starea de bine catre un nou inceput. Numai ca aceasta cautare se poate prelungi temporal si chiar spatial, e ca si cand te-ai afunda in abisuri necunoscute si intunecate fara instrumente de analiza introspectiva. Paradoxul este ca multi semeni de-ai nostri se complac in aceasta stare cautand sa dea vina pe sistem, pe altii. Uitam adesea celebrul dicton care ne fascina cand eram adolescenti "Cunoaste-te pe tine insuti" la care continuarea este si vei ajunge sa fi stapanul acestei lumi. Deobicei omul are impresia ca se cunoaste, ca stie cine este si ce vrea de la viata fara sa constientizeze ca universul in care traieste este nelimitat iar el limitandu-se decat la o portinue si numai cand a ajuns sa fie constrans de situatii nefavorabile sa se incumete la o experienta noua, temator si agresiv. Nu e de mirare ca se apeleaza la solutii miraculoase- pastile, drumuri spirituale, talismane, etc. pentru a gasi solutii rapide si eficiente cu o mica schimbare comportamentala. Pentru ca nu-i asa nu putem sa ne oprim din ritmul trepidant cu care am fost obisnuiti, la modul de viata prea familiar la care am aderat.
In fond nu-i decat o pacaleala de care ne folosim pentru a ne mentine la gradul de comoditate, plangandu-ne de soarta care ne-a fost potrivnica situatie mult mai convenabile decat cu "cand se vor schimba oamenii se vor schimba si lucrurile".

Ecce homo!

Am trecut de la secolul vitezei la cel al comunicarii tehnologice, la o increngatura de unde sonore care ne invaluie in spatialitatea eterica sfidand materialul. Suntem in plina evolutie sau participam la o non-valorizare a umanitatii? Caci " a comunica" se manifesta acum ca o forma expresiva in care individul exprima lumea care-l exprima pe el insusi sau ca o forma confuza ce apare intre o traducere a realitatii obiective si exprimarea personala. Zi de zi fiecare persoana isi striga mai pregnant(gravida in engleza!) individualitatea si egoismul intr-un acces de metamorfoza catre publicitate. Putem vorbi de o pierdere a identitatii in care doar imaginea de sine conteaza si luatul peste picior, toti cautand argumente in favoarea explicatiei promovate prin comportament.
Astfel ceea ce-i comun dispare ca esenta a comunicarii intre oameni sau dialogul in orchestra va ramane apanajul spectacolelor de teatru sau a unor pastratori de traditii ale umanului. Pierderea inflexiunilor vorbirii- timbru, tonalitate, expresivitate- si accederea catre uniform atrofiaza activitatile neuronale conducandu-ne intr-un viitor nu prea indepartat catre o forma de robotizare umana existenta deja la nivel profesional. Si odata pierduta aceasta capacitate -care se zice ca ne diferentia de animale- aflata in stransa legatura cu cea a gandirii va permite ceea ce se considera a fi sursa multor perturbari ale fiintei umane aceea de a anula latura afectiva.
Iata omul de tip nou consecvent cu sine, neimplicat emotional, dornic sa-si satisfaca cele mai intime placeri la care poate sa participe ca spectatori si publicul larg. Pana si cei care au intr-un fel certitudinea ca sunt altfel nu pot surprinde contrarietatea manifestarii lor sociale tocmai individualitatii si egoismului lor.

Tradare?

Mi-am inceput blogul acum o luna cu ambitia de a scrie zi de zi precum sunt zilele de munca, in dorinta de a ma mentine activ intelectual. Nu mi-am pus intrebarea ce voi scrie caci subiecte se gasesc pretutindeni si nici nu am cautat sa-mi elaborez mai intai pe o ciorna ideile - poate ca unele postari nu sunt prea reusite- ci tot ce doream era sa fiu constant. Sambata si duminica sa fie momentul de relaxare.
Ieri am tradat ambitia cu care pornisem  la drum caci m-am simtit lipsit de inspiratie, de idei care sa-mi dea ghes de scris sau poate ca o anume comoditate pusese stapanire pe mine. Ma gandeam sa recuperez cu doua postari azi asa ca intr-un exces de zel, dar degeaba mi-am zis ca ziua de 17 nu este prezenta aici. Si iata cum ispitele vietii ne fura placerile intime multumindu-ne cu cele efemere lipsite de substanta. Desigur ca exagerez si ca iau prea in serios aceasta distractie jurnalista insa placuta si ceea ce vreau sa exprim ca o concluzie este ca sunt om si ca orice om mai pendulez catre aparente caci nu este fiinta umana sa nu fi cautat bucuria vietii si sa o gaseasca in lacrimile tristetii.

Troc

Daca viata pe care o traim a fost etichetata ca desfasurandu-se continuu intr-un cadru politic de diverse niveluri, la ea cu singuranta mai trebuie adaugata una si anume a ceea de troc, de schimb de piata in care orice persoana este nevoita sa dea ceva pentru a obtine altceva. Trebuie sa dai ca sa existi, ca sa traiesti. Iata cum viata este o piata cu produse de taraba in care fiecare vine sa vada ce poate obtine ca scop in sine, si anume usurinta de a te realiza in social. Nu e de mirare ca la unii tarabele sunt foarte solicitate dispunand de multe produse de oferit si de calitate semn ca in experienta vietii acelei persoane merita sa investesti in timp ce la altii marfa putina, indoielnica. Prin asta traduc oameni pregatiti profesional si educati cautati de head-hunteri pe de-o parte si oameni lipsiti de orice scrupule, hiene profitoare pe de alta parte. Un lucru nu se spune in acest schimb rudimentar si anume consecintele partilor implicate caci daca s-ar vorbi despre toate eforturile, demersurile pana in troc cat si dupa am descoperi adevarate strategii de persuasiune si negociere cat si exprimarea dezamagirilor sau izbanzilor. Cum insa suma partilor din raportul de schimb ramane constanta si echilibrata depinde de fiecare cum reuseste sa aibe profit adica de capacitatea politica de a sesiza slabiciunea adversarului.

Lepadarea de sine

Atunci cand ai luat decizia ca este nevoie de un nou inceput ca vrei sa te indrepti catre noi orizonturi inseamna ca a venit vremea sa te lepezi de sine, de acele idei care ti-au marcat existenta si care s-au concretizat in modul de a gandi si a actiona la un moment dat. Dar inainte de toate inseamna a estompa fondul emotional al fiintei umane caracterizat prin acea parte a sufletului( Sinele) care te dezorganizeaza caci asa cum se stie trairile afective pot stimula si totodata bloca creatia individuala.
Facand o asociere cu expresia biblica Iisus face referire ca oamenii sa uite ceea ce a reprezentat Legea lui Moise pana atunci, lege ce era executata ca obligatie ci nu ca traire sufleteasca, indemnand la ratiune si meditatie. Pavlov vine si el mai in zilele noastre si prezinta reflexul conditionat pe baza relatiei Stimul-> Reactie, deci un fenomen instinctual (Sinele) fara un prealabil rationament. Altfel spus reactia este de tip animal echivaland cu o protectie si satisfactie a Sinelui fata de mediul extern.
Desi formarea identitatii persoanei se bazeaza pe Sine ca nucleu dinamic al vietii psihice, ceea ce ar fi normal sa fie la vedere este constiinta (care stapaneste Sinele), ratiunea de a exista in armonie si care fiinteaza viata si stabileste echilibrul ( a-ti urma crucea). Dar intr-o lume care si-a pierdut busola sau insasi pamanatul si-a pierdut-o nu e de mirare ca instinctele si automatismele sunt cele care ne conduc, tine de comoditate, caci nu-i asa cine mai are timp de rationamente si prelegeri, de activare a spiritului care sa ne lepede de sine.

Teorie

Adesea am fost pusi in situatia de a ne justifica optiunile, punctele de vedere si chiar am lansat teorii cu privire la un aspect al vietii la care am fost partasi. Insasi numerosii cercetatori din diverse domenii ne anunta ca pot iata sa eticheteze modul de actiune umana cu consecintele sale, ajungand astfel la grad de principiu. Si atunci se pune intrebarea "La ce bun sa mai traiesti?" daca toate pot fi prezise si citite si daca nu te-ai nascut sub o stea norocoasa atunci viata-ti va fi un cosmar?
Un prim lucru trebuie remarcat inca de la inceput si anume ca acei cercetatori la randul lor trebuie sa se justifice pentru fondurile care le sunt alocate si faptul ca au activitate. Un alt aspect care retine atentia este si ca orice cercetare cuprinde un context situational limitat din multitudinea de posibilitati ale existentei umane, deci existenta unor conditii anume. Si atunci de ce exprimarea ca fiind universal valabila in orice situatie?
De fapt intr-o traducere directa teoria corespunde unei speculatii care este sprijinita pe argumente bine alese si structurate astfel incat sa induca iluzia unei certitudini. De aici pana la persuasiune si convingerea maselor ramane doar un pas pe care abilii teoreticieni l-au pregatit cu atentie. Iata cum printr-un proces de rationalizare psihica in dorinta de a ne exprima o anume valoare, deobicei materiala sau nivel de putere, scoatem in relief dorinta noastra narcisista ca suntem buricul pamantului. Si totul cu un scop bine precizat in genele oricarei fiinte- acela de a ramane in istorie.

Contraste

De mult negru mă albisem
De mult soare mă-nnoptasem
De mult viu mă mult murisem
Din visare mă aflasem
Extremele se atrag suna o vorba din vechime semn ca fiecare isi cauta echilibrul pentru a se identifica cu implinirea, cu neantul care absoarbe toate formele de energie. Nu e de mirare ca atunci cand iubesti si te incearca ura fata de aceeasi persoana este tocmai dorinta de a te implini pe deplin caci nu poti avea sentimentul iubirii (iubirea adevarata) daca nu sti ce este ura. Bogatul nu poate sa vorbeasca despre cum este sa fi sarac ( si e vorba de traire in fapt) decat din auzite si vazute caci simturile-i sunt straine.
A iesi din conventional (o alta forma de contrast) este un act de curaj si demonstreaza dorinta omului ca este unic si asimetric cu ceilalti si daca aceasta iesire implica si o valorizare sociala acel om merita respectat. Caci de multe ori suntem instinctuali si aratam cu degetul critic ca acea persoana nu e ca noi deci este impotriva noastra. Si iata cum se pune capat biodiversitatii si crearea omului-sablon.
Suntem obligati sa ne cautam menirea in viata si cu cat o vom face mai de tineri cu atat batranetile vor fi pline de tinerete.

Poezie - Harababura

Astern cuvinte pe foaia alba
Ce n-au fost rostite inca,
Caci s-au nascut in graba
Prin aduceri aminte.

Si le aparam inversunat
De crunte vicisitudini,
Ca sa nu intru in pacat
In ale lumii guri, carduri.

Asa patim cu totii-n vers
Plini de ne-ntelegeri
Multi sunt fara de-un sens
Si ne visam ca ingeri.

Si continuam sa visam frumos
Cu gandul departe feeric,
Cand aici si acum trupul se zbate,
Intr-un cerc vicios.

E haosul ce ne-mpresoara
Ne da sperante si ne doboara,
Cei ce rezista catre final
Au sanse de un pat la spital.

Educatie

Un concept din ce in ce mai perimat sau necesita alta abordare astfel incat sa se potriveasca vremurilor din ce in ce mai informative? Inclin sa merg pe a doua varianta pentru ca acesti copii ai timpului de azi nu mai pot fi tinuti in banci si chiar daca am face aplicatii practice acestea s-ar rezuma la simple schite din partea lor. Elevii de azi nu mai sunt profunzi pentru ca nu li se ofera sansa profunzimilor, a scufundarii in tainele stiintelor altfel concepute care sa-l faca sa ia decizii corecte cu viata lor. Lipsa unui fundament stabil generat de protectia familiei iese foarte mult in evidenta printr-o mare instabilitate emotionala iar daca profesorii nu tin cont de aceste aspecte actul educational este lipstit de finalitate.
Fondul problemei este insa altul caci ceea ce se cauta sa se educe este societatea de azi cand de fapt ar trebui sa vorbim de societatea de maine aflata in continua schimbare de unde deducem o greseala de abordare. Deasemeni un alt element de care ar trebui sa se tina seama este crearea de atitudini -cognitive, afective,comportamentale- fata de studiu astfel incat elevul sa capete incredere in fortele proprii. Schimbarile de paradigma devin o necesitate insa lipsa banilor din sistem contribuie la accentuarea crizei, pe de-o parte profesorii - foarte multi dintre ei cu experienta invechita, cei tineri lipsiti de cerintele societatii, iar pe de alta parte elevii -confuzi, delasatori, emancipati, fara o baza solida asupra realitatii.
Concluzionand se poate spune ca in acesti 20 de ani s-a dorit imbolnavirea societatii prin promovarea non-valorilor si sub-culturii. E ca un "efect de sera" in care cei care dispun de masti de oxigen se mai pot salva.

Aparente

Adesea cadem prada instinctelor primare fara a lua in considerare latura rationala de analiza a evenimentelor care ne inconjoara. Pur si simplu dam verdicte demonstrandu-ne cat de perspicace suntem cautand astfel sa ne demonstram cota de inteligenta iar daca aceste instincte spre norocul unora se si potriveste cu realitatea deja am ajuns sa impresionam anturajul.
Ceea ce se transforma in rezultat al interpretarii individuale devine principiu universal deci nu e de mirare ca situatii de viata diferite ajung sa fie catalogate avand aceeasi cauza si culmea efecte diferite. Faptul ca mereu se uita ca fiecare persoana este unica in felul ei de a participa si analiza viata inconjuratoare ne conduce la prudenta in a exprima pareri cu grad de certitudine. Si este evident ca cei care vor sa speculeze aceste aspecte ale aparentelor sunt oportunisti dornici de statut social si insusire de averi. In fapt sunt doar niste autorenegati ai starii lor sociale considerand (prin tupeu si demagogie) ca avand putere legitima de a se aseza intr-o falsa aparenta de eliberator al celor multi. Este suficient sa faci o corelare intre fapte(trairi),vorbe(expresivitate) si imagini (detalii) pentru a decifra enigma aparentelor si lasand loc certitudinilor.

Adrian Paunescu

Pot spune ca nu am fost un admirator al poetului diparut prematur dintre noi, am fost insa un impatimit al cenaclului Flacara, cenaclu pe care tinerii Romaniei de atunci il savurau ca un freamat al libertatii ce va sa vie. Ne imputinam pe zi ce trece cu valorile culturale ale tarii fara a sti ce vom pune in loc pentru ca tinerii de azi vor sa emigreze precum vorba poetului " Ia privitii cum se duc" . Incepem sa devinim o natiune invizibila aportul Romaniei fiind mai degraba generic datorat strainilor de origine romana care au reusit sa realizeze lucruri marete departe de tara lor. "Si totusi exista iubire" sunt tentat sa spun adica nadejde ca vom putea sa renastem ca acesti romani tineri ramasi aici in suferinta vor tine "Flacara" maestrului mereu aprinsa caci el, Adrian Paunescu va ramane nemuritor.

Omul- fiinta sociala

Se spune adesea ca omul este o fiinta sociala, prin aceasta intelegandu-se ca el isi desfasoara o activitate utila alaturi de alti oameni prin care contribuie la dezvoltrea societatii si a sa personal. Aceasta poate fi un punct de vedere in conceptia umanistilor caci lucrurile stau altfel si unii din semenii nostri au luat decizii sa evite socialul, aceasta forma toxica si inumana. Ce vreau sa spun e ca omul este un producator de evenimente sociale spontane sau planificate cu scop mai mult sau mai putin lucrativ- si acum urmeaza partea cea mai frumoasa:- in care doar cativa sunt privilegiati la cireasa de pe tort. Ceilalti sunt un  produs, niste participanti la bunastarea producatorilor si doar cei care se aventureaza - antreprenorii - pot trece in partea cealalata.
Nu e de mirare ca in tarile nordice pretul unei case este in crestere cu cat e mai departe de o alta asezare umana si vorbim de tari prospere economic si social. Istoriceste vorbind, ideea de fiinta sociala este o eticheta falsa, societatile umane de-a lungul vremurilor bazandu-se exclusiv pe conveniente tacite si diferite grade de toleranta.
Desi s-au facut studii insemnate asupra roiurilor de albine si musuiroaielor de furnici suntem departe de a intelege mecanismele ce le guverneaza pe acestea, de a fi in consens cu existenta placuta si trecatoare a vietii.
Dorinta de putere, lacomia, lasitatea, tradarea sunt termeni necunoscuti micilor vietuitoare amintite pentru ele ceea ce conteaza este armonia cu natura adica ceea ce omul a avut candva fiindca a devenit fiinta sociala.

Curat constitutional

Suntem in tara lui Papura Voda, a calaretului fara cap, a cheltuielilor aberante, a vinderii propriei noastre patrii. Cotele sunt alarmante incat e nevoie de un soc pentru a schimba ce se mai poate insa cartile sunt deja facute pentru ca suntem simple marionete ale marilor puteri. Greaua suferinta a omului de rand e ca el se simte de doua ori marginalizat odata de proprii sai conducatori si mai ales de UE in care-si pusese sperantele.
Iata ca azi adunatura de magistrati vine si da printr-un exercitiu din ce in ce mai aleatoriu neconstituionalitatea legii educatiei privind asumarea ei de catre guvern (am scris cu litera mica pentru ca sunt mici la creier), in schimb permite taierea salariilor, presedintele nu promulga legea pensiilor si cea de micsoare a TVA la alimente, politicienii opozitiei se "scuipa" cu cei ai puterii in eterne clisee economice si in scoaterea ochiului cu aratatorul, aratand telespectatorului un spectacol macabru. Desi nu sunt medic pot spune ca pulsul vietii politice romanesti indica moarte cerebrala atat a emisferei stangi cat si a celei drepte cauzate de o tumoare maligna  cu incercare de surescitare din partea FMI sau a dr-ului Ciomu prin extirpare a ei. Ceea ce trebuie insa remarcat este ca nici natiunea nu dispune de suficienti neuroni activi care sa "zgaltaie" aceasta masa inerta de politruci ieftini si oportunisti. Poate ca istoria ne va condamna si pe noi oamenii de rand ca am fost partasi la modul lor de abordare asupra laturii existentiale a poporului admitand ca este constitutional.

Let's dance

Recent am participat la Balul Bobocilor unde tinerii de clasa a IX-a si-au serbat printr-o petrecere debutul la liceu. Toate bune si frumoase, atmosfera si voie buna, muzica acceptabila, Miss si Mister Boboc sau altfel spus tot tacamul. Ceea ce mi-a atras atentia  a fost insa dansul acestor adolescenti. O bataiala obositoare- aici de vina fiind muzica house- in fapt un cliseu stereotip conceput pana la epuizare si prostie. Analizand mai atent iti poate induce starea unor deliruri cauzate de oarece droguri. Orice putea fi acolo numai dans nu pentru ca dansul implica ritm si miscare expresiva. Pana si cateva demonstratii de poping si hip-hop demonstrau mai degraba teribilism decat dans acrobatic. Iata ca inca de mici cautam sa impresionam auditoriul prin talentul nostru fara a constata daca are vreo noima gesturile noastre.
Chiar in vara aceasta pe litoralul patriei la un restaurant unde se canta muzica de petrecere si nu numai la acel restaurant am intrebat un ospatar daca se poate dansa si am primit un raspuns afirmativ. Eram surprins ca nimeni nu facea acest lucru ci doar privea si manca si bea si iar manca si iarasi bea. Ritmurile miscarilor unduitoare au trecut, ne-a ramas poate doar imaginatia de a crede ca am fost candva un/o bun/a  dansator/oare.

Mancare si bautura

Vedem din zi in zi oameni supraponderali, aglomeratie la supermarketuri si fast food-uri, cosuri pline-semn ca romanul inca o duce bine in prosperitate gastronomica. Insasi noile date reliefeaza aceste aspecte ale starii de sanatate bulimica a poporului. Stateam si ma intrebam care sa fie cauza acestei prea indestulari. Raportat la animalele carnivore, acestea dupa un ospat consistent iau o pauza caracterizata prin odihna si lene de cel putin o saptamana fara a mai fi interesate de hrana. Romanii sunt insa dornici de petreceri gastronomice continue materializate prin gratare si alcool adica reteta perfecta de antisanatate. Revenind la intrebarea ce-mi tine neuronul activ pot spune ca am ajuns la cateva concluzii si anume:
1. Mancarea asigura romanului buna dispozitie si confort- este doar prima etapa a trebuintelor lui Maslow
2.Este un mijloc ieftin de a inlocui alte activitati mai utile, adevarat sport national- este mai comod si accesibil
3 Evidentiaza starile depresive de stari emotionale refulate- conflicte calmate gastronomic
4 Este un mod de a fi a noii viziuni despre om- si Buddha era gras ceea ce exprima bogatie si spiritualitate.
Desigur in aceasta categorie nu includ anorexicii sau cei care se infometeaza pentru a arata bine, acestia fiind o categorie aparte. Cert este ca sub impulsul unor dorinte fiziologice de placere gustativa eforturile de suferinta ce apar cu inaintarea in varsta vor fi direct proportional. A fi echilibrat tine pana la urma si de spiritul crestinesc din ce in ce mai secatuit. Spiritul lui Bachus e mai puternic caci stia Deceneu pentru ce sa arda viile.

Resurse umane de criza

Azi am fost sunat pentru a fi invitat la un interviu de angajare. Cum am intrat in dialog telefonic cu cea care iata este interfata cu posibilul viitor angajat mi s-a specificat cand sa ma prezint pentru interviu fara a ma intreba daca pot fi disponibil la acea data si ora. Acest lucru - nu puteam fi prezent la termenul propus - a contrariat-o si a spus ca va reveni cu un telefon ceea ce ma indoiesc nu ca as fi un pesimist. O dovada ca in vremuri de criza nu trebuie sa mai ai pretentii ci doar sa te bucuri ca iti poti gasi un loc de munca?
Pentru multi angajatori angajatii sunt simple numere gata oricand sa fie sacrificate prin disponibilizare fara o evaluare precisa si adecvata. Iar in ceea ce priveste posibilii angajati acestia sunt alesi dupa criterii personale nicidecum pe baza unei strategii.
O vorba din popor spune ca omul sfinteste locul deci este o masura a tuturor lucrurilor bine facute si aranjate corespunzator insa replica s-a schimbat si anume ca nimeni nu este de neinlocuit astfel ca la ceea ce ti-ai propus sa faci ca firma o poti realiza in 3 sau in 5 ani  desi ti-ai propus intr-un termen mai scurt si nu se stie cu ce eforturi. Practic ce vreau sa spun este ca totul se realizeaza la intamplare si noroc si sub deviza Doamne-ajuta incercam marea cu degetul. Nu e de mirare ca iata cei de la FMI devin sceptici in ceea ce priveste evolutia economiei romanesti pentru ca atata timp cat un om se incapataneaza sa fie inflexibil la diferite propuneri, ca nu-l intereseaza de viitorul firmei sale decat de a fi oportunist, devine de-a dreptul firesc sa apelezi la oameni de conjunctura care sa-ti salveze imaginea. Pana si istoria va face eforturi sa inteleaga acest haos existential economic in care omul a devenit un simplu numar, un fel de detinut intr-o inchisoare fara gratii.

Televiziunea- dragostea mea

Aparut ca o minune a stiintei si superior radioului caci dupa cum se stie oamenii gandesc in imagini, televiziunea s-a dorit a fi un mijloc de diveritisment ieftin si accesibil tuturor in cadrul confortabil al caminului. Practic si oamenii singuri pot spune ca au posibilitatea sa fie alaturi de cineva care le vorbeste.
S-a generat astfel o intreaga industrie si multitudinea de posturi de televiziune aparute se intreceau sa ofere solutii diverse in petrecerea timpului liber. Nici macar vreodata nu s-a luat in calcul posibilitatea ca acele informatii de tip stiri, imagini sa fie manipulatoare catre o anumita cauza. Omul le-a inghitit pe toate si a reactionat emotional fara a verifica daca informatiile transmise sunt adevarate. Sub impulsul vocea televiziunii, vocea lui Dumnezeu omul s-a lasat prada iratiunii trasate de altii, s-a trezit ca este ghidat neuronal catre o directie propusa si emotional impusa de catre altii astfel ca el ,OMUL a fost absolvit de liberul arbitru, de simplu cugetator. Ganditorul de la Hamangia ar deveni un revolutionar al gandirii in zilele noastre si poate ca ar fi un inadaptat al vietii cotidiene. Oameni lipsiti de valoare sau cu o expertiza indoielinica se perinda prin fata camerelor intr-un non-sens existential al omului de a fi si doar existential in ceea ce priveste televiziunea sau a omului ajuns vedeta. Pentru ca ea va dainui si va fi din ce in ce mai agresiva in imagini, in limbaj ajutata de stiinta si de idoli adica de aceia la care speram in copilaria noastra sa avem si sa devenim.
Miracolul cutiei negre de a descifra misterele "accidentelor" vietii cotidiene constituie premisele aparitiei unei gauri negre care ne inghite fara scapare. Poate ca o sansa exista - telecomanda si libertatea de miscare fizica si intelectuala.

Sentimente

Sentimentul - acest combustibil care ne alimenteaza dorinta de a exista si infaptui, raspunzator a fi de multe pricini. Este acel ceva ce te inalta si coboara pentru ca tu OMULE esti cel care in temerea ta, in ignoranta ta te lasi sedus de simple speculatii, de presupuneri si cuvinte desarte si impins de un inconstient exaltat si exacerbat razbati cu violenta sa-ti faci dreptate, sa-ti ineci amarul, sa-ti doresti sa suferi pentru un "ceva" ce s-a legat de tine. Manipulat de sentimente vei fi prada deznadejdii iar ratiunea va hoinari prin locurile intunecate ale mintii tale.
Desigur atunci cand el, sentimentul apartine unei persoane care umana fiind nimic din ce-i omenesc sa nu-i fie strain, aceasta coplesire a sentimentului devine o protectie a increderii si respectului de sine. Permite omului sa vada dincolo de aparente si sa tina cat mai departe animalul din el. Este ceea ce am putea numi "sentimentul ratiunii" a daruirii fara obligatii, fara de scop, a placerii de a exista.
Raportandu-ne la vremurile noastre sentimentul s-a devalorizat pentru ca ceea ce conteaza este doar emotia, afectul adica acea stare de bine fortat si relativ fara a sti ce e bine, fara a incerca macar sa-ti depasesti limitele.
Cei care incearca altceva vor avea in timp bucuria succesului ca macar au incercat- si unii chiar au reusit - si au avut o experienta unica materializata prin trasaturile fetei. Acolo pe chipul uman va ramane brazdat sentimentul a ceea ce ai fost si ai devenit. Ai curajul sa te privesti in oglinda de pe perete sau in cea a chipului celuilalt. Iti va spune multe lucruri despre tine dincolo de simple perceptii.

Alb si negru si chiar galben

Non-culori contrastante, complementare, nedespartite care conform principiului ying-yang stau la baza vietii umane. Inceputul a fost negru- haosul, intunericul pentru ca odata cu ordonarea, cu disciplina sa se faca  lumina-albul. Raportandu-ne la oameni prin calitatile lor fizice negrii le sunt superiori albilor si astfel acestia au fost alungati din leaganul inceputului civilizatiei -AFRICA, teritoriu fertil si roditor insa cu hrana neindestulatoare la un moment dat. Astfel negrii si-au continuat huzurul, lenea iar albii au fost nevoiti a lua calea pribegiei si a adaptarii continue la un mediu ostil, neprietenos si necunoscut. Acest lucru a permis cresterea capacitatiilor intelectuale, a fauririi de obiecte si instrumente care sa le serveasca vietii de zi cu zi. Este lesne de inteles de ce albii au avut o dorinta de razbunare prin a lua sclavi pe negrii cei lenesi, pentru ca nu-i asa la nivelul inconstientului colectiv cat si subconstientului negrii sunt cei i-au alungat pe albi spre necunoscut. Ce a urmat se stie cert este ca pasul spre conciliere l-au facut albii sau negrilor le-au crescut capacitatile intelectuale dovedind ca la nevoie pot gandi la un nivel superior? Raspunsul il va da desigur istoria pe parcursul ei si el va tine cont si de invazia galbena.

Credinta si ratiune

Doua elemente indispensabile vietii psihice fara de care am fi doar niste legume si care de-a lungul secolelor s-au razboit care sa detina intaietatea pentru ca nu-i asa, extrapoland este vorba de religie si stiinta. Dorinta de preamarire -exprimarea puterii umane- au facut ca ele sa fie separate mult timp fiecare dintre ele cautand sa nege rolul celeilate. Viata a confirmat ca una fara alta nu se poate credinta fara stiinta este fara fundament iar stiinta fara credinta este fara scop, este o cercetare constienta (cu stiinta) bazata pe un fundal inconstient (totul e posibil deci trebuie incercat). La inceput a fost credinta caci cu ea patrundem intr-un fel inconstient catre necunoscut cautand sa descoperim, sa cercetam lumea si pe baza experientei sa ne adaptam la ea, cu stiinta.
In fapt insasi Creatorul, Dumnezeu a procedat astfel: mai intai a facut si apoi a vazut ca lucrurile facute sunt bune.
Mutandu-ne pe taramul psihologiei putem vorbi deci de constient si inconstient in care rolul prim este atribuit inconstientului pentru ca starea constienta sa definitiveze, sa slefuiasca maretia lumii, a creatiei.
Intr-o lume din ce in ce mai haotica, inconstienta, posibilitatile de adaptare sunt multiple este nevoie doar de ceva stiinta pentru a realiza ceea ce-ti propui. Asadar trece pragul credintei si actioneaza cu stiinta.

Dumnezeu a murit!

Astfel decreta Fr. Nietzsche la sfarsit de secol 19 lansand un mod de viata care a bulversat intreg secolul 20 cu doua razboaie mondiiale, o criza economica si alte cateva razboaie de impunere a dominatiei capitaliste sau comuniste. Dar si eliminarea aparthaeid-ului, a sistemului colonial, castigarea drepturilor negrilor si drepturi pentru femei, GreenPace,New Age,moda Hippie. Ceea ce s-a pierdut in mod sigur este existenta liderilor, a oamenilor care propuneau viziuni fapt ce va permite pe viitor alienarea umana, uniformizarea si ca sa ma exprim mai exact comunismul.
Desigur aceasta expresie a putut fi formulata intr-o perioada in care ideile filosofice se emancipasera de pericolul religios pentru ca pana la urma cei care l-au decretat pe Dumnezeu mort au fost Adam si Eva prin pacatul originar. Aceasta "emancipare" i-au permis omului libertatea, liberul arbitru si determinismul, deci evolutia, pentru ca alti semeni de-ai sai in dorinta de a relega ce a fost (religia) sa puna piedici in calea sa. E lesne de inteles de ce Uniunea Europeana a cautat sa elimine astfel acest domeniu din constitutia sa, cautand doar sa precizeze ca europeanul e liber sa creada dupa dorinta sa.

Despre iubire

S-au scris multe si se vor mai scrie despre acea stare in care pe unii-i fac sa pluteasca, sa ucida si sa moara fara insa a intelege ca este o stare care te responsabilizeaza fata de tine si fata de partener/a. In fond si de fapt este imbinare de credinta si ratiune in care atat cel iubit cat si cel ce iubeste isi dau acordul de reciprocitate si intelegere, a respectului unul fata de altul. Inseamna sa mori in tine ca sa retraiesti in celalat si sa te iubesti pe tine decat in masura in care este placut celui iubit. Este vointa de a te transforma pe cat posibil in el. De cele mai multe ori oamenii nu se accepta pe ei si atunci e lesne de inteles de ce iubirea lor este decat o himera sau un simplu mod de a pacali singuratatea. Iubirea nu este altceva decat lumina ce brazdeaza ochiul si face ca irisul sa infloreasca.

Politicieni

S-au obisnuit sa ne fie actorii de prim plan ai televiziunilor cautand sa improaste cu noroi pe rivalii de doctrina fara insa a prezenta solutii concrete pentru ca asezandu-se mai apoi la conducerea tarii sa dea vina pe greaua mostenire lasata. In fond si de fapt toti suntem astfel adica politicieni pentru ca ceea ce se urmareste la ceilalti este doar pastrarea unui fond emotional care sa permita manipularea de pe urma caruia sa se obtina profit. Inseamna abilitatea de a manui intr-o maniera politicoasa ( politicos face parte din familia de cuvinte a politicii) constiinta ajunsa inconstienta a individului.Cum s-a ajuns la astfel de situatie? Nimic mai simplu urmare a unei inlantuiri istorice ce a inceput cu Aristotel si al sau "zoon politikon" si continuand cu Darwin si a sa "selectie naturala a speciei". E de la sine inteles acum de ce occidentalii nordici sunt mai reci in a stabili relatii apropiate. Nu de la clima ci la accentuarea dezumanizarii fiintei umane.

Aforisme!

Cuvantul este o forma de viata a omului care l-a diferentiat de animal, incarcat de semnificatie, deci si de neintelegeri ale notiunii in sine. Acest aspect reliefeaza si mai mult faptul ca atunci cand asezam si mai multe cuvinte unele dupa altele neintelegerea sa fie si mai ambigua. Aforismele au avut darul sa exprime realitati ale vietii incarcate de morala si intelepciune astfel incat au avut darul sa ne lumineze catre o directie fara a reusi sa ne arate intru-totul la nivel global. Un fel de jumatati de masura dupa care ne-am ghidat pentru a ne face viata mai accesibila, mai argumentata de prejudecatile exprimate de altii. Stau si ma intreb daca toti ar exprima opinii urmare a unei experiente de viata si care ar deveni aforisme si nu ar mai fi nimic de spus, viata celor vor veni ar deveni sterila cantonata in niste canoane deja prestabilite? Evident ca nu caci sta in puterea omului sa reinventeze chiar si pe sine pentru a scapa de banalitate, de rutina... de aforisme care ne pigmenteaza viata, ne indruma si ne scapa de situatii fara iesire. In fapt nu este decat o alegere, o exprimare vazut ca un omagiu adus inaintasilor a ceea ce ne-a lasat mosternire - cuvantul, aforismul.

Sa facem cartile!

Salutare!
Deschid acest blog cu un comentariu despre sansa fiecaruia de as urma destinul, destin ce se bazeaza pe sansa,noroc, hazard dar si competente -intelectuale,afectiv-motivationale si volitive. Practic in ce consta acest drum al destinului nostru? In posibilitatea ca atunci cand, chiar si atunci cand extragem o carte mica din cele 52 de carti sa o putem converti intr-un atu care sa ne propulseze acolo unde dorim. E timpul sa ne dorim mai mult si sa facem mai mult. In "The Matrix" exista o expresie celebra:" Una e sa sti drumul si alta e sa mergi pe el". Asadar cartile au fost amestecate, urmeaza prima extragere. Indiferent de cartea extrasa foloseste-o cu cap, jocul vietii e lung si anevoios.