Se spune adesea ca omul este o fiinta sociala, prin aceasta intelegandu-se ca el isi desfasoara o activitate utila alaturi de alti oameni prin care contribuie la dezvoltrea societatii si a sa personal. Aceasta poate fi un punct de vedere in conceptia umanistilor caci lucrurile stau altfel si unii din semenii nostri au luat decizii sa evite socialul, aceasta forma toxica si inumana. Ce vreau sa spun e ca omul este un producator de evenimente sociale spontane sau planificate cu scop mai mult sau mai putin lucrativ- si acum urmeaza partea cea mai frumoasa:- in care doar cativa sunt privilegiati la cireasa de pe tort. Ceilalti sunt un produs, niste participanti la bunastarea producatorilor si doar cei care se aventureaza - antreprenorii - pot trece in partea cealalata.
Nu e de mirare ca in tarile nordice pretul unei case este in crestere cu cat e mai departe de o alta asezare umana si vorbim de tari prospere economic si social. Istoriceste vorbind, ideea de fiinta sociala este o eticheta falsa, societatile umane de-a lungul vremurilor bazandu-se exclusiv pe conveniente tacite si diferite grade de toleranta.
Desi s-au facut studii insemnate asupra roiurilor de albine si musuiroaielor de furnici suntem departe de a intelege mecanismele ce le guverneaza pe acestea, de a fi in consens cu existenta placuta si trecatoare a vietii.
Dorinta de putere, lacomia, lasitatea, tradarea sunt termeni necunoscuti micilor vietuitoare amintite pentru ele ceea ce conteaza este armonia cu natura adica ceea ce omul a avut candva fiindca a devenit fiinta sociala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu